Patru din zece incidente raportate la DNSC sunt fraude telefonice. Ce înseamnă pentru o firmă mică

Aproape tot ce vindem noi, și tot ce citești de obicei pe blogul ăsta, are legătură cu partea tehnică: filtre, reguli, actualizări, trafic oprit înainte să ajungă la server. Datele publicate de DNSC pentru primul semestru din 2026 spun însă altceva, iar noi preferăm să le spunem cu voce tare chiar dacă nu ne convin: cel mai frecvent raportat incident nu mai trece prin server. Trece prin telefon. Patru din zece incidente raportate au fost fraude telefonice, mai multe decât phishingul și smishingul la un loc.

Cifrele, așa cum au fost prezentate

Datele au fost prezentate pe 15 iulie 2026 de Mihai Rotariu, din partea DNSC, în cadrul evenimentului ING Safe Talks, organizat împreună cu ING Bank România, Poliția Română și organizații ale societății civile. Repartiția incidentelor raportate în primul semestru arată așa:

Contextul mai larg, tot din aceeași prezentare: în primul semestru din 2026 au fost înregistrate aproximativ 15.000 de dosare penale privind infracțiuni informatice la structurile de cercetare penală ale Poliției Române, iar numărul dosarelor aflate în lucru a crescut de la circa 67.000 la 1 ianuarie 2026 la circa 72.000 la 30 iunie 2026. Cu alte cuvinte, se deschid dosare mai repede decât se închid.

De ce s-a mutat atacul pe telefon

Nu pentru că atacatorii au devenit mai deștepți, ci pentru că partea tehnică a devenit mai greu de trecut. Un email fals se lovește azi de filtre antispam, de verificări SPF, DKIM și DMARC, de avertismente în client. Un site fals ajunge relativ repede în listele de blocare. Un apel telefonic nu trece prin niciun filtru. Ajunge direct la un om care are treabă, care e grăbit și pe care îl sună cineva calm, politicos și bine informat.

Iar informația chiar există. După ani de scurgeri de date, atacatorul poate ști numele tău, banca la care ești client, ultima comandă pe care ai făcut-o sau numele furnizorului tău. Acele detalii sunt exact ce transformă un apel suspect într-unul credibil. Mecanismul psihologic este cel descris în ghidul despre ingineria socială, doar că livrat în timp real, unde nu ai timp de gândire.

Cum arată apelul, concret

Schemele diferă în detalii, dar structura se repetă. Recunoașterea ei este mai utilă decât memorarea a zece scenarii.

Ce înseamnă pentru o firmă, nu doar pentru o persoană

Pentru o firmă, varianta scumpă a acestei fraude nu este cardul personal al cuiva, ci plata. Un apel către contabilitate, în numele unui furnizor real, prin care se anunță o schimbare de cont bancar. O sumă care pleacă legitim, aprobată corect, către IBAN-ul greșit. Am detaliat mecanismul și pașii de recuperare în articolul despre frauda cu IBAN schimbat, iar cifrele DNSC arată de ce merită recitit: canalul preferat s-a mutat pe telefon.

A doua variantă costisitoare este apelul în numele departamentului IT, care cere angajatului codul de autentificare în doi pași „ca să deblocheze contul”. Este exact veriga prin care o parolă furată, altfel inutilă, devine acces real. Legătura cu conturile care rămân compromise după schimbarea parolei este directă.

Procedura care oprește aproape tot, și nu costă nimic

Peste această regulă, patru lucruri care se implementează într-o după-amiază:

• A doua semnătură peste un prag. Stabilește o sumă de la care orice plată cere aprobarea a doi oameni. Nu ca birocrație, ci pentru că fraudele astea mizează pe o singură persoană izolată.
• Spune-le explicit oamenilor că nu vor fi certați pentru întârziere. Cel mai frecvent motiv pentru care un angajat plătește fără să verifice este teama că îl ceartă șeful că a întârziat. Elimină teama și ai eliminat jumătate din risc.
• Lista de contacte verificate. Un fișier simplu cu furnizorii, persoana de contact și numărul de telefon confirmat. Când sună cineva care spune că e de la firma X, se verifică în listă, nu în memorie.
• Un exercițiu de cinci minute la fiecare câteva luni. Nu training corporatist. Doar întrebarea pusă în ședință: dacă mâine te sună cineva din partea băncii și cere codul, ce faci? Răspunsul trebuie să vină reflex.

Partea care privește direct site-ul tău: clonarea

Pe 15 iulie 2026, DNSC a emis o alertă privind clonarea platformei Ghișeul.ro. Detaliul important este că platforma oficială nu avusese nicio problemă de funcționare. Infractorii au copiat identitatea vizuală și au găzduit clonele pe domenii foarte asemănătoare cu cel oficial. Schema pornea de la SMS-uri trimise în masă despre o amendă sau o taxă restantă, cu un link și un termen foarte scurt. Pe paginile false, victimele erau puse să introducă date personale, date de card, coduri PIN, parole de aplicații bancare și codurile primite prin SMS. Pe 22 iulie, DNSC semnala că această campanie continuă.

Concluzia pentru orice firmă care are clienți: nu trebuie să fii spart ca să îți fie folosit brandul împotriva clienților tăi. Un magazin online, o clinică sau o firmă de curierat poate fi clonată la fel de ușor. Același design, alt domeniu, iar reclamațiile ajung tot la tine. Ce poți face concret:

• Urmărește domeniile asemănătoare cu al tău. Variante cu o literă schimbată, cu cratimă, cu altă extensie. Se poate face și gratuit, prin monitorizarea certificatelor emise public pentru nume similare.
• Pregătește din timp procedura de raportare. Când găsești o clonă, o raportezi la registratorul domeniului, la furnizorul de găzduire, la Google Safe Browsing și la DNSC. Dacă ai lista pregătită, durează o oră. Dacă o cauți în criză, durează două zile.
• Spune-le clienților, o singură dată și clar, ce nu faci niciodată. O propoziție pe site și în semnătura de email: nu trimitem linkuri de plată prin SMS și nu cerem niciodată date de card prin telefon. Este cea mai ieftină apărare împotriva unei clone.

Ce nu rezolvă tehnologia

Ca să fim consecvenți: un filtru în fața site-ului, oricât de bun, nu oprește un apel telefonic. Nu oprește un angajat care dictează un cod. Nu oprește o plată aprobată greșit. Partea tehnică reduce suprafața de atac și împiedică furtul de date care ar face apelul credibil, iar protejarea paginilor de autentificare și de plată împotriva colectării automate îngreunează munca celor care construiesc clone. Dar cifra de 42% spune limpede că cea mai mare parte din risc, azi, se rezolvă cu o regulă scrisă și cu doi oameni instruiți, nu cu un produs.

Surse

• Datele DNSC pentru primul semestru din 2026, prezentate la ING Safe Talks: AGERPRES, preluate și de Digi24 și BURSA.
• Alerta DNSC privind clonarea platformei Ghișeul.ro, din 15 iulie 2026: Adevărul. Continuarea campaniei a fost semnalată pe 22 iulie 2026.
• Studiul privind frauda online în rândul persoanelor de peste 50 de ani, prezentat la același eveniment.

Concluzie

Este puțin ciudat ca o firmă de securitate web să scrie un articol al cărui răspuns principal nu este un produs. Dar cifra oficială asta arată: în 2026, cel mai raportat incident din România este un om sunat la telefon. Regula de retelefonare, a doua semnătură peste un prag și permisiunea explicită dată angajaților de a întârzia o plată ca să verifice acoperă majoritatea cazurilor și costă zero lei. Restul, partea tehnică, o putem discuta după. Dacă vrei să vedem împreună și unde ești expus pe partea de site, îți facem o evaluare gratuită.